Carbohidraţii reprezintă o componentă glucidică produsă de plante expuse la lumină prin fenomenul numit fotosinteză. Carbohidraţii sunt clasificaţi în simpli şi complecşi.
Calsificarea depinde de structura chimică a sursei alimentare şi reflectă viteza cu care glucidul este digerat şi absorbit). Carbohidraţii se găsesc în cantitatea cea mai mare în zahăr, fibre şi amidon.Toţi sunt alcătuiţi din molecule de glucide combinate diferit.
Cine nu vrea sa arate asa, sa nu mai citeasca mai departe :)
Carbohidraţii simpli au molecule glucidice de un fel sau două, cei complecşi au molecule variate. Exemplu de carbohidrat monoglucidic este fructoza (găsită în fructe) şi galactoza (din produsele lactate). Carbohidraţi cu două tipuri de glucide sunt lactoza (din lapte), maltoza (din unele vegetale şi bere) şi sucroza (din zahăr). Mierea are şi ea două tipuri de glucide dar, spre deosebire de zahăr, ea conţine o cantitate crescută de vitamine şi minerale.(ATENŢIE! Nu este bine să se administreze miere la copii sub un an
Carbohidraţii complecşi la care ne referim ca “alimente amidonate” se găsesc în : pâine, cereale, vegetale cu conţinut crescut de amidon, legume, orez, paste.
Carbohidraţii simpli împreună cu vitamine şi minerale apar în fructe, lapte şi produse lactate, vegetale. Ei se mai găsesc şi în zaharuri rafinate cum ar fi bomboanele, siropurile (nu şi cele naturale cum ar fi siropul de arţar). Zahărul rafinat are multe calorii dar puţine vitamine, minerale şi fibre. Aceste zaharuri simple duc la creşterea în greutate. De asemenea multe alimente rafinate cum ar fi fîina albă, zahărul, orezul decorticat, au un conţinut scăzut de vitamina B şi de alte elemente nutritive decât dacă sunt îmbogăţite sintetic. Este mai sănătos să obţinem carbohidraţi, vitamine, minerale şi alte elemente nutritive din surse naturale, de exemplu din fructe mai bine decât din zahăr. Carnea nu conţine carbohidraţi (nici cea de peşte sau de pui).
Efectele carbohidraţilor: protejează musculatura, reglează nivelul glicemiei în organism, asigură materia primă a bacteriilor saprofite din intestin care ajută la digestie, favorizează absorbţia calciului, ajută la scăderea nivelului de colesterol şi a tensiunii arteriale.
Un gram de carbohidraţi conţine 4 calorii.
În ultimul timp datorită dietelor proteice, fără carbohidraţi pentru cura de slăbire, mulţi oameni ignoră efectul bun pe care îl au carbohidraţii asupra organismului. Nu toţi carbohidraţii sunt buni dar nici nu sunt toţi dăunători. Unii au efect bun asupra organismului dar consumaţi în cantităţi mari pot provoca diabet sau boli cardiovasculare.
În intestin carbohidraţii, indiferent de structura lor, vor fi transformaţi în molecule mici de glucoză care va fi absorbită şi depozitată în muşchi sub formă de glicogen de unde va fi eliberată la nevoie împreună cu o mare cantitate de energie. Glucoza reprezintă un fel de combustibil pentru organism. Dacă nu există suficientă glucoză, organismul o va suplimenta folosind proteine şi lipide. Problema este atunci când rezervele de glicogen sunt terminate şi organismul începe să distrugă structurile proprii (muşchi, organe) sau să utilizeze lipidele şi proteinele ingerate în cadrul dietei fără carbohidraţi. În acest moment scade metabolismul bazal pentru că organismul îşi protejează toate resursele de energie. De aceea este important consumul acelor carbohidraţi care ajută la sănătae, nu eliminarea tuturor carbohidraţilor din alimentaţie.
Alimentele, cu cât sunt mai apropiate de cele naturale, cu atât sunt mai sănatoase. De exemplu:
Fructele: au conţinut bogat în fibre, vitamina A, Vitamina C, folaţi şi frecvent şi vitamina E.
Vegetalele: conţin fibre vitamina A, Vitamina C, folaţi şi frecvent şi vitamina E, potasiu şi mai multe minerale decât fructele.
Grâul: fibre, proteine, vitamine din grupul B şi foarte mare conţinut de minerale.
Legumele: sunt surse excelente de proteine, fibre, folaţi, potasiu, fier şi alte minerale. LactateleŞ proteine, vitamina D, calciu, fosfor, potasiu, riboflavină şi vitamina B12.
O altă sursă de carbohidraţi este reprezentată de alcool, cipsuri, băuturi răcoritoare care ar tebui consumate rar datorită aportului nutritiv extrem de redus. Consumul crescut al acestora a fost asociat în numeroase studii cu apariţia diabetului zaharat de tip II şi a bolilor cardiovasculare.
De ce nu sunt indicate aceste alimente?
1. conţin un număr mare de calorii într-o cantitate mică de aliment. De exemplu o pungă de cipsuri conţine aproximativ 1000 de calorii. Femeile au nevoie zilnic de 1200 de calorii. Deci…
2. nu conţin fibre şi proteine şi astfel, nu “ţin de foame”, organismul căutând în continuare noi alimente pentru satisfacerea necesarului zilnic.
3. nu reprezintă o sursă de factori nutritivi cu excepţia numărului de calorii.
De câte ori este posibil, înlocuiţi grâul şi cerealele înalt procesate şi zahărul cu produse din grâu integral şi asiguraţi-vă consumul a cel puţin 5 porţii de fructe sau vegetale zilnic.
Decât să excludeţi carbohidraţii complet din alimentaţie în cadrul curelor de slăbire, mai bine învăţaţi să deosebiţi carbohidraţii buni de cei răi şi folosiţi-i ca atare.
Aaaa si fara o alergare pe saptamina .. e mai greu .. asa ca hai in parc !! la aer curat.
sa ne vedem pe plaja :)
Acsest articol a fost citit de 6364 ori.
Sursa: http://www.sfaturimedicale.ro/carbohidratii.html