Despre dezechilibrele glandelor ..

masajiasi.ro/2013/12/22/ce-ne-spun-dezechilibrele-pe-glande-si-cum-putem-trata-vi-glandele-gonade/

din seria despre glandele endocrine veti gasi: descrierea sumara a glandelor 

gonade(ovare si testicule), cauzele subtile ale dezechilibrelor pentru glandele gonade,

metode de tratament: prin masaj reflexogen specific, prin exercitii fizice specifice(de

tip “broscuta”), prin ascultarea anumitor sunete vindecatoare, consumarea anumitor

bauturi, folosirea uleiurilor esentiale pentru aromoterapie, cromoterapie si 

cristaloterapie, afectiuni si descrierea zonelor indicate pentru masaj ..

Guma de mestecat ... este buna sau nu ??

Efectele pozitive ale gumei de mestecat:


-se vad si in activitatea stomacului; dupa masa, mestecarea gumei influenteaza producerea de suc gastic, care ajuta ca digestia sa se realizeze mai usor, insa nu e indicata pe stomacul gol
-guma este buna si in avion, in telescaun, in telecabina, pentru ca in urma miscarii repetate ale maxilarului se elimina presiunea din urechea mijlocie.

Efectele negative ale gumei de mestecat:


-cei care mesteca guma de mai multe ori pe zi isi deformeaza muschii fetei, isi tocesc dintii si isi deregleaza secretia salivara
-mestecatul in exces poate fi daunator pentru incheietura maxilarului; 10-15 minute dupa fiecare masa sunt suficiente pentru protejarea dintilor si a stomacului
-mestecata mai mult de 20 minute poate duce la aparitia gastritelor sau a ulcerului gastric.
-desprinderea sau stricarea lucrarilor dentare
-indulcitorii artificiali din compozitia unor gume de mestecat incetinesc dezvoltarea copiilor si pot produce tulburari ale sistemului nervos
-in compozitia gumei de mestecat exista diverse tipuri de substante chimice: E320, E330, E422 si altele, care sunt responsabile de afectiuni precum boli ale aparatului bucal, colesterol, etc.

Medicii stomatologi recomanda ca o guma de mestecat sa isi pastreze rolul de curatare auxiliara care sa fie aplicat doar atunci cand nu exista posibilitatea unui periaj.

In comert gasim si gume de mestecat care au un efect de albire. Sunt putin mai scumpe decat gumele de mestecat obisnuite, iar in urma unui tratament de albire sunt o solutie pentru impiedicarea reingalbenirii dintilor

Sursa: http://www.germandentist.ro/stiri/guma-de-mestecat/

Sa dam jos grasimea de pe .. abdomen !! Carbohidrati !

Carbohidraţii reprezintă o componentă glucidică produsă de plante expuse la lumină prin fenomenul numit fotosinteză. Carbohidraţii sunt clasificaţi în simpli şi complecşi.

 Calsificarea depinde de structura chimică a sursei alimentare şi reflectă viteza cu care glucidul este digerat şi absorbit). Carbohidraţii se găsesc în cantitatea cea mai mare în zahăr, fibre şi amidon.Toţi sunt alcătuiţi din molecule de glucide combinate diferit.


Cine nu vrea sa arate asa, sa nu mai citeasca mai departe :)

 sau chiar si asa cu vointa 

Carbohidraţii simpli au molecule glucidice de un fel sau două, cei complecşi au molecule variate. Exemplu de carbohidrat monoglucidic este fructoza (găsită în fructe) şi galactoza (din produsele lactate). Carbohidraţi cu două tipuri de glucide sunt lactoza (din lapte), maltoza (din unele vegetale şi bere) şi sucroza (din zahăr). Mierea are şi ea două tipuri de glucide dar, spre deosebire de zahăr, ea conţine o cantitate crescută de vitamine şi minerale.(ATENŢIE! Nu este bine să se administreze miere la copii sub un an
Carbohidraţii complecşi la care ne referim ca “alimente amidonate” se găsesc în : pâine, cereale, vegetale cu conţinut crescut de amidon, legume, orez, paste.
Carbohidraţii simpli împreună cu vitamine şi minerale apar în fructe, lapte şi produse lactate, vegetale. Ei se mai găsesc şi în zaharuri rafinate cum ar fi bomboanele, siropurile (nu şi cele naturale cum ar fi siropul de arţar). Zahărul rafinat are multe calorii dar puţine vitamine, minerale şi fibre. Aceste zaharuri simple duc la creşterea în greutate. De asemenea multe alimente rafinate cum ar fi fîina albă, zahărul, orezul decorticat, au un conţinut scăzut de vitamina B şi de alte elemente nutritive decât dacă sunt îmbogăţite sintetic. Este mai sănătos să obţinem carbohidraţi, vitamine, minerale şi alte elemente nutritive din surse naturale, de exemplu din fructe mai bine decât din zahăr. Carnea nu conţine carbohidraţi (nici cea de peşte sau de pui).
Efectele carbohidraţilor: protejează musculatura, reglează nivelul glicemiei în organism, asigură materia primă a bacteriilor saprofite din intestin care ajută la digestie, favorizează absorbţia calciului, ajută la scăderea nivelului de colesterol şi a tensiunii arteriale. 
Un gram de carbohidraţi conţine 4 calorii.

În ultimul timp datorită dietelor proteice, fără carbohidraţi pentru cura de slăbire, mulţi oameni ignoră efectul bun pe care îl au carbohidraţii asupra organismului. Nu toţi carbohidraţii sunt buni dar nici nu sunt toţi dăunători.  Unii au efect bun asupra organismului dar consumaţi în cantităţi mari pot provoca diabet sau boli cardiovasculare.
În intestin carbohidraţii, indiferent de structura lor, vor fi transformaţi în molecule mici de glucoză care va fi absorbită şi depozitată în muşchi sub formă de glicogen de unde va fi eliberată la nevoie împreună cu o mare cantitate de energie. Glucoza reprezintă un fel de combustibil pentru organism. Dacă nu există suficientă glucoză, organismul o va suplimenta folosind proteine şi lipide. Problema este atunci când rezervele de glicogen sunt terminate şi organismul începe să distrugă structurile proprii (muşchi, organe) sau să utilizeze lipidele şi proteinele ingerate în cadrul dietei fără carbohidraţi. În acest moment scade metabolismul bazal pentru că organismul îşi protejează toate resursele de energie.  De aceea este important consumul acelor carbohidraţi care ajută la sănătae, nu eliminarea tuturor carbohidraţilor din alimentaţie.

Alimentele, cu cât sunt mai apropiate de cele naturale, cu atât sunt mai sănatoase. De exemplu:
Fructele: au conţinut bogat în fibre, vitamina A, Vitamina C, folaţi şi frecvent şi vitamina E.
Vegetalele: conţin fibre vitamina A, Vitamina C, folaţi şi frecvent şi vitamina E, potasiu şi mai multe minerale decât fructele.
Grâul: fibre, proteine, vitamine din grupul B şi foarte mare conţinut de minerale.
Legumele: sunt surse excelente de proteine, fibre, folaţi, potasiu, fier şi alte minerale. LactateleŞ proteine, vitamina D, calciu, fosfor, potasiu, riboflavină şi vitamina B12. 
O altă sursă de carbohidraţi este reprezentată de alcool, cipsuri, băuturi răcoritoare care ar tebui consumate rar datorită aportului nutritiv extrem de redus. Consumul crescut al acestora a fost asociat în numeroase studii cu apariţia diabetului zaharat de tip II şi a bolilor cardiovasculare.



De ce nu sunt indicate aceste alimente?
1. conţin un număr mare de calorii într-o cantitate mică de aliment. De exemplu o pungă de cipsuri conţine aproximativ 1000 de calorii. Femeile au nevoie zilnic de 1200 de calorii. Deci…
2. nu conţin fibre şi proteine şi astfel, nu “ţin de foame”, organismul căutând în continuare noi alimente pentru satisfacerea necesarului zilnic. 
3. nu reprezintă o sursă de factori nutritivi cu excepţia numărului de calorii. 
De câte ori este posibil, înlocuiţi grâul şi cerealele înalt procesate şi zahărul cu produse din grâu integral şi asiguraţi-vă consumul a cel puţin 5 porţii de fructe sau vegetale zilnic.
Decât să excludeţi carbohidraţii complet din alimentaţie în cadrul curelor de slăbire, mai bine învăţaţi să deosebiţi carbohidraţii buni de cei răi şi folosiţi-i ca atare.


Aaaa si fara o alergare pe saptamina .. e mai greu .. asa ca hai  in parc !! la aer curat.


sa ne vedem pe plaja :) 


























Acsest articol a fost citit de 6364 ori.

Sursa: http://www.sfaturimedicale.ro/carbohidratii.html

Intoxicaţia cu apă

Majoritatea tipurilor de intoxicaţii se produc cu substanţe cunoscute ca fiind dăunătoare. Iată o substanţă, vitală vieţii, care demonstrează expresia „ce-i prea mult strică”, chiar poate ucide. Intoxicaţia cu apă este una dintre cele mai rare intoxicaţii.

Consecinţele intoxicaţiei cu apă pot fi, însă, foarte grave. Despre apă nu se mai pot spune multe lucruri noi, este probabil cea mai cunoscută substanţă şi este distribuită în toate compartimentele organismului – sângele conţine apă, toate celulele conţin apă. Când este consumată în exces, apa tulbură echilibrul hidro-electric al organismului, producând hiponatremie, deoarece, odată cu eliminarea apei se va elimina şi sodiu. Acest dezechilibru stă la baza intoxicaţiei cu apă. Consumul normal de apă nu poate produce intoxicaţia cu apă, ci consumul unor cantităţi mari pe o perioadă scurtă de timp. Cele mai importante efecte ale intoxicaţiei cu apă sunt asupra sistemului nervos central, prin dezechilibrul electroliţilor (sodiu), dar va afecta şi inima prin supraîncărcarea sistemului circulator şi indirect prin producerea hiponatremiei.

DL50 sau doza letală de apă ce produce moartea la 50% dintre animalele testate este de 100g/kg.


Consecinţele intoxicaţiei cu apă

Sodiul are funcţii importante în organism – determină presiunea osmotică, intervine în excitabilitatea celulară, menţine echilibrul hidro-electric. Concentraţia normală a sodiului în plasmă este de 150 mEq/L,iar scăderea sub 135 mEq/L se traduce prin hiponatremie. Deci consumul în timp scurt a unei cantităţi mari de apă produce intoxicaţia cu apă prin hiponatremie. Primele semne ale hiponatremiei apar la un nivel al sodiului de sub 110 mEq/L într-un timp scurt (24 de ore) şi se manifestă prin producerea edemului cerebral, însoţit de confuzie, agitaţiei, convulsii, comă şi deces. Afectarea funcţiilor cerebrale a făcut ca apa să fie considerată şi folosită ca „ser al adevărului”, datorită efectelor sale după administrarea în cantităţi mari într-o perioadă scurtă de timp. Hiponatremia afectează şi alte sisteme de organe – sistemul cardio-vascular, cu consecinţe la fel de grave, ce pot duce la deces.


Tratamentul intoxicaţiei cu apă

În cazurile mai puţin grave se limitează accesul la lichide, dar dacă starea este gravă se administrează diuretice pentru a creşte cantitatea de urină eliminată şi a scădea volumul de sânge circulant, concomitent cu refacerea concentraţiei electroliţilor.

Intoxicaţia cu apă este un fenomen rar şi afectează, în special, copiii şi atleţii – aceştia din urmă consumă cantităţi mai mari de apă decât persoanele normale, dar pierd şi mai multă apă. Odată cu eliminarea apei sunt eliminaţi şi electroliţii din sânge, ceea ce produce intoxicaţia cu apă, dacă nu este restabilit echilibrul hidro-electric.


Dieta cu apă

Secretul dietei cu apă este faptul că taie pofta de mâncare şi pe lângă acest lucru reduce celulita, constipaţia şi previne îmbătrânirea. Cu cât bei mai multă apă cu atât vei elimina mai multe toxine din organism. Cam aşa sună dieta cu apă în câteva cuvinte. Dar efectele vor fi supraîncărcarea organismului cu apă, ceea ce produce hiponatremie şi intoxicaţie cu apă – cum a fost cazul unei femei, Jacqueline Henson, ce a consumat 4 litri de apă în câteva ore, în cazul ei, intoxicaţia fiind fatală.


Sursa:
http://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3456-intoxicatia-cu-apa.html

Când vorbim despre sănătate PREVENȚIA este cea mai buna !

Ce este preventia  ?